Guvernul A REDUS prognoza de creștere economică. ÎNCASĂRI MICI din accize și bani UE, creșteri la impozit pe venit și taxa pe bunuri. Explicațiile lui Ponta

Guvernul a redus prognoza de creștere economică de la 1,5 la 1,2 la sută din PIB. Totodată, ținta de venituri la bugetul de stat pe acest an va fi diminuată cu peste 2,1 miliarde lei (0,4% din PIB), cu scăderi de încasări estimate din accize și fonduri de la UE și creșteri din TVA, impozit pe venit și taxa pe utilizarea bunurilor, iar prognoza de cheltuieli va fi redusă cu 753 milioane lei

Proiectul de rectificare, obținut de Mediafax, relevă că Guvernul și-a revizuit în scădere prognoza de încasări din accize (cu 918,6 milioane lei, 0,2% din PIB), venituri nefiscale (cu 1,8 miliarde lei), sume primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (cu două miliarde lei), venituri din capital (cu 432,7 milioane lei), contribuții de asigurări sociale (cu 179,6 milioane lei) și impozitul pe profit (cu 91,8 milioane lei).

În același timp, Guvernul mizează pe majorarea veniturilor la bugetul de stat din taxa pe valoarea adăugată (cu 2,3 miliarde lei), impozitul pe venit și salarii (cu 430,9 milioane lei) și taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (cu 288,8 milioane lei).

Veniturile Fondului Proprietatea sunt indicate în scădere cu 430 milioane lei.

Cheltuieli diminuate

Cheltuielile bugetului de stat sunt diminuate, pe sold, cu 753,8 milioane lei, reducere acoperită în principal prin anularea sumelor reținute de 10% din bugetul aprobat. Conform legii, ordonatorii principali de credite repartizează la începutul anului creditele bugetare, după reținerea unui cuantum de 10% din sumă. Această sumă reținută este repartizată în semestrul al II-lea al anului, după analizarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.

Cheltuielile de personal cresc cu 648 milioane lei, în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar, iar cheltuielile cu dobânzile sunt majorate cu 862,1 milioane lei.

În același timp, cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile sunt diminuate cu 1,4 miliarde lei, iar alte transferuri se diminuează cu 343,5 milioane lei. Alte cheltuieli scad cu 42,4 milioane lei.

Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminează, pe sold, cu suma de 67,8 milioane lei, bugetul fondurilor externe nerambursabile se diminuează atât la venituri, cât și la cheltuieli cu 14,4 milioane lei, iar bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri, cât și la cheltuieli cu 2,3 milioane lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, veniturile bugetului se completează cu 54,9 milioane lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2012 se majorează la venituri cu 155,5 milioane lei, prin majorarea veniturilor curente cu 398,8 milioane lei și diminuarea subvenției acordată de la bugetul de stat cu 243,2 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu de 155,5 milioane lei.

Explicațiile lui Ponta

Revizuirea în scădere a țintei de creștere economică pentru acest an este generată de efectele secetei asupra agriculturii, dar și de faptul că prognoza fostului Guvern privind fondurile de la Uniunea Europeană efectiv încasate a fost hiperoptimistă, a declarat, joi, premierul Victor Ponta.

El a arătat că, spre deosebire de anul trecut, când anul agricol a fost unul „excepțional”, proiecțiile aferente acestui an sunt negative.

Premierul a mai susținut că prognoza fostului Guvern privind fondurile de la Uniunea Europeană efectiv încasate a fost hiperoptimistă, iar misiunile de audit efectuate de Comisia Europeană pentru intervalul 2010-2011 înseamnă bani pierduți.

Guvernul și-a redus prognoza de creștere economică pentru acest an, de la 1,5% la 1,2% din PIB, relevă proiectul de rectificare bugetară.

Prin Legea bugetului de stat pe 2012 aprobată la finele anului trecut, Guvernul a stabilit o țintă de creștere economică de 1,8-2,3% din PIB, redusă ulterior la 1,5% din PIB, în urma discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Proiectul primei rectificări bugetare din acest an, programată pentru ultima parte a lunii august, relevă că Executivul și-a redus din nou estimarea de creștere economică, la 1,2% din PIB.

Surse apropiate negocierilor cu Fondul Monetar Internațional au declarat, miercuri, agenției Mediafax că experții FMI vor accepta o creștere economică mai mare de 1% pentru acest an, în ciuda producției agricole slabe și a încetinirii economice din zona euro, iar PIB-ul nominal estimat va scădea ușor față de actuala prognoză, de la 607,5 la 607,3 miliarde lei, pe un deflator în creștere de la 3,3 la 4%.